VLOP sau VLOSE? Aceasta e întrebarea

VLOP sau VLOSE? Aceasta e întrebarea. E genul de controversă pe care nu o veți găsi dezbătută nicăieri, pentru că subiectul e prea tehnic. Cum însă implicațiile vor fi majore pentru fiecare dintre noi, mă încumet eu să o fac.

În octombrie 2025, OpenAI a raportat că funcția de search a ChatGPT avea 120,4 mil de utilizatori activi lunar în UE, de aproape trei ori peste pragul de 45 de mil care declanșează obligațiile cele mai stricte din Digital Services Act (DSA).

Comisia Europeană a început analiza formală prin care trebuia, conform DSA, să clasifice ChatGPT ca VLOP (Very Large Online Platform, alături de Facebook / TikTok, care găzduiesc și diseminează public conținutul găzduit) sau ca VLOSE (Very Large Online Search Engine, alături de Google Search, care caută online).

Clasificarea ca VLOP impune mult mai multe obligații decât clasificarea ca VLOSE. De aici, și strategia celor de la OpenAI, care au raportat cifrele ce se referă, exclusiv, la utilizatorii funcției de căutare, deși numărul real de utilizatori ChatGPT în UE e, cu siguranță, mult mai mare.

De ce cred eu că ChatGPT e (măcar o parte și) VLOP.

ChatGPT e o platformă conversațională care a învățat (și) să caute pe web. Funcția de search e una dintre multele sale capabilități. Când cineva deschide ChatGPT, de cele mai multe ori cere sfaturi, generează conținut, primește recomandări personalizate, interacționează cu un sistem care stochează conversațiile și învață din feedback. Diseminarea conținutului generat de utilizatori se face, dar într-o formă distilată ce e cusută în chiar țesătura sistemului. În cazul GPT-urilor personalizate (Custom GPTs), lucrurile sunt și mai clare, din moment ce permit și diseminarea publică de conținut generat de utilizatori, fix definiția platformei online.

Clasificarea ca VLOP ar acoperi tot serviciul, inclusiv riscurile sistemice generate de funcțiile conversaționale, de personalizare și de generare de conținut. Clasificarea ca VLOSE ar reglementa doar fereastra prin care ChatGPT caută online, lăsând neatinse exact funcționalitățile care generează cele mai mari riscuri pentru utilizatori.

De ce ar fi un precedent periculos.

Dacă Comisia clasifică ChatGPT doar ca VLOSE, spune pieței că poate construi platforme conversaționale cu sute de milioane de utilizatori, care stochează date personale, oferă sfaturi medicale și juridice, influențează decizii electorale, și tot ce trebuie să facă e să adauge o funcție de search și să raporteze doar utilizatorii acelei funcții. Practic, am reglementa forma și am ignora substanța, exact ceea ce DSA a fost conceput să prevină.

SUA înfierează, constant, reglementările digitale europene și au impus restricții de vize oficialilor UE implicați în aplicarea DSA. În acest context, Washingtonul ar primi exact confirmarea că presiunea funcționează.

În plus, va rămâne mereu dilema dacă un motor de căutare ce halucinează în multe cazuri, inventând răspunsuri, chiar e un motor de căutare sau nu.