Graficul de mai jos e dintr-un studiu Revelio Labs și spune o poveste de ținut minte…

Graficul de mai jos e dintr-un studiu Revelio Labs și spune o poveste de ținut minte pentru oricine e interesat de piața muncii și viitorul ei.

Sigur, discuția vizează specificul pieței din SUA, dar ideea mi se pare relevantă și pentru noi, o să vedeți de ce mai jos.

Când există creștere suficient de bună în economie, companiile sunt dispuse să angajeze și să instruiască oameni aflați la începutul carierei. Atunci, însă, când creșterea încetinește, Atunci când creșterea încetinește, deși angajările nu dispar, experiența, productivitatea imediată și pregătirea pentru un rol încep brusc să conteze mai mult, făcând lucrătorii mai în vârstă relativ atractivi.

Aici apare graficul de mai jos, care punctează o altă forță ce definește azi munca și ideea de muncă. După ce, în trecut, vârsta angajărilor a evoluat treptat, lent, timp de ani de zile, vârsta medie la începerea postului a crescut brusc după 2022, spre 42 de ani în 2025.

Media crescută vine din impactul automatizării, dar și din efectul demografic produs de îmbătrânirea populației. Mai puțini tineri intră pe piața muncii și mai puțini lucrători în vârstă o părăsesc. Angajările la nivel de bază au slăbit în mare parte a economiei, în timp ce lucrătorii mai în vârstă au devenit mai dispuși să rămână în forța de muncă sau să se întoarcă după pensionare.

În Europa nu e deloc altfel. Rata șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani în UE era, în ianuarie 2026, de 15,1% (Eurostat). Aproape 3 milioane de tineri europeni erau în căutarea unui loc de muncă. Rata generală de șomaj în UE era 5,8%. Adică un tânăr european are de aproape trei ori mai puține șanse să găsească un job decât un adult.

Și dacă totuși îl găsesc, ce primesc?

Conform Eurostat, în 2024, 31,1% dintre angajații tineri (15-29 de ani) din UE aveau contracte temporare. La grupa 30-54 de ani, cifra scade la 7,4%. În Spania, 73% dintre tinerii angajați aveau contract temporar (date 2017, Eurostat). Contractul pe perioadă nedeterminată a devenit o excepție.

Cât despre cei care nu sunt nici angajați, nici în vreo formă de educație sau instruire (NEET), media UE era de 11% în 2024 (Eurostat, grupa 15-29 ani). România? Și aici se vede impactul sistemului nostru educațional. 19,4% dintre acești tineri nu sunt nici angajați, nici în vreo formă de educație sau instruire, cea mai mare rată din UE.

OECD-ul, în raportul din 2025 privind România, spune că: „poor educational outcomes of young people are a major concern in Romania and one main driver of the high share of young people not in employment, education or training."

Cumva, nu cred că ar trebui să ne preocupe cu adevărat că oamenii în vârstă aleg, încă, să lucreze. Mulți o fac pentru că vor, pentru că pot și pentru că au ce oferi. Ceea ce ar trebui să ne preocupe e ce le spunem nepoților lor.

Nu de alta, dar am construit un sistem educațional care le promitea tinerilor că diploma e biletul de intrare pe piața muncii. Și piața muncii tocmai a mutat casa de bilete ¯\_(ツ)_/¯