Există o zonă în lumea noastră prin care trece 90% din traficul de internet dintre Europa…

Există o zonă în lumea noastră prin care trece 90% din traficul de internet dintre Europa și Asia și aproximativ 17% din traficul mondial de date. V-ați prins care e, nu? Eh, contextul e și mai interesant de atât.

Deși adesea pare că internetul este peste tot, că ideea de cloud îl ”motorizează” și prezența lui a devenit, mai degrabă, ceva de dincolo de lumea fizică, realitatea e alta. Infrastructura principală a internetului poate fi descompusă în unități materiale fixate pe o hartă. Dacă a privi o astfel de hartă, am vedea că lumea este legată de o încrengătură de cabluri care determină rutele pe care le ia traficul de internet între țări și continente.

Majoritatea cablurilor trec sub apă.

Spre exemplu, pentru a ajunge de la Mediterana la Oceanul Indian traficul de internet trebuie să parcurgă una dintre diversele rute terestre prin Egipt și apoi sub apă, în aglomerata arteră maritimă a Mării Roșii. Acolo converg 22 de cabluri, fiecare nu mai gros decât un furtun de grădină, transportând până la 90% din traficul de internet dintre Europa și Asia. Fiind locul cu cea mai densă rețea de cabluri de pe planetă, estimările susțin că aproximativ 17% din internetul mondial trece prin acest blocaj.

O strâmtoare mai la est, dincolo de Peninsula Arabică, apele Golfului care înconjoară Strâmtoarea Hormuz servesc drept coridor major de tranzit pentru cablurile submarine care leagă Asia de Sud, Asia de Vest și Europa. Există estimări că aproximativ o treime din traficul de date către vest al Indiei călătorește prin rețele care trec prin sau în apropierea Strâmtorii Hormuz.

Interesant, nu? Mai ales că vorbim despre o lume în care disputele se întind, deja, de mii de ani. Într-un material din 2023, consultantul britanic în telecomunicații Julian Rawle a scris că „singurul lucru care susținea dominația Egiptului asupra rutei Europa-Asia pentru cablurile submarine era dezgustul arabilor față de negocierile cu Israelul, ca alternativă logică”. În tot acest context, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite fac un joc interesant, de construire a unor hub-uri digitale axate pe conectivitate, AI și multe altele.

Banii acestor regate puternice au atras companii americane de tehnologie, care și-au concentrat o mare parte din dezvoltarea infrastructurii de inteligență artificială în Orientul Mijlociu.

Astăzi, așa cum titrează Financial Times, mulți se întreabă ”De ce ne-am gândit vreodată că centrele de date din Golf sunt o idee bună?”. Și cred că întrebarea va rămâne pe masă multă vreme după încheierea conflictului din aceste zile.

Lumea e mai conectată decât ne imaginăm și mult mai fragilă decât ne-am pus vreodată problema.

O să încerc să fac mai vizibil acest tablou în panelul la care particip în cadrul ”Future of Work Conference” organizată de Strong Point Agency la Bucuresti, Hotel Sheraton, din 24 martie 2026. Sigur, eu vorbesc acolo despre evoluția conceptului de legislație în epoca tehnologiei, dar vom duce discuția mult mai departe de atât.