“Dacă ați elimina Instagram, s-ar schimba ceva?” e întrebarea la care vom avea un răspuns…

“Dacă ați elimina Instagram, s-ar schimba ceva?” e întrebarea la care vom avea un răspuns în zilele următoare. Și răspunsul, cel puțin pentru o parte a lumii, are șanse să redefinească modul în care interacționăm cu rețelele sociale. E un caz ce merită urmărit, mai ales că deznodământul său va fi public în câteva zile.

Context:
O femeie în vârstă de 20 de ani, cunoscută public doar sub pseudonimul Kaley GM (KGM) susține că a devenit dependentă de YouTube la vârsta de șase ani și de Instagram la nouă. Până la vârsta de 10 ani, a spus ea, devenise deprimată și, ca urmare, se autovătăma.

Ciclul utilizării rețelelor sociale i-a cauzat relații tensionate cu familia și colegii de școală, mai spune ea. A avut gânduri suicidare și a început să se taie ca „mecanism de adaptare pentru a-și gestiona depresia”. Când avea 13 ani, terapeutul lui KGM a diagnosticat-o cu tulburare dismorfică corporală și fobie socială, pe care KGM le atribuie utilizării Instagramului și YouTube.

Procesul deschis de ea împotriva Instagram și Youtube, ce durează deja de șase săptămâni, a adus în instanță oameni precum CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, directorul Instagram, Adam Mosseri, și unul dintre vicepreședinții YouTube, Cristos Goodrow. În acest caz, sarcina probei revine reclamanților ce trebuie să dovedească neglijența companiilor și legătura directă de cauzalitate între starea lui KGM și produsele YouTube și Meta.

În cazul în care KGM va câștiga, companiile ar putea primi sancțiuni financiare dure, despre care avocații reclamanților speră că îi vor determina să schimbe aspecte fundamentale ale modului în care funcționează platformele lor.

Spre deosebire de România, în SUA mai e și problema unui precedent judiciar pe care l-ar putea deschide un astfel de proces. Dacă Youtube / Instagram ar fi considerate vinovate, s-ar zdruncina întregul ecosistem juridic ce stă la baza relației dintre platformele sociale și conținutul găzduit de ele.

Considerată unul dintre stâlpii internetului modern, Secțiunea 230 (așa cum e cunoscută o bucată din Legea privind decența în comunicare din SUA) proteja platformele online de litigiile legate de conținutul găzduit acolo de utilizatorii lor. Altfel spus, ce punem noi acolo e treaba noastră. Platforma nu poate fi făcută responsabilă pentru acest conținut.

Procesul KGM a promovat, însă o teorie nouă, conform căreia companiile de tehnologie pot fi, în continuare, trase la răspundere pentru caracteristicile lor de design. Vorbim aici de algoritmii de recomandare, de notificările trimise utilizatorilor, de like-uri, filtre, infinite scrolling, redare automată a videoclipurilor etc.

În tot acest context, Paul Schmidt, unul dintre avocații Meta, pune întrebarea cu care am început povestea.

„Dacă ați elimina Instagram, s-ar schimba ceva?”.

Juriul a început deliberările de câteva ore, în acest caz. Indirect, mii de procese potențiale așteaptă decizia lor. În una, două zile, vom avea un răspuns.

Atunci vom ști dacă vine ploaia sau nu.