Cu câteva zile în urmă, cei de la Anthropic (Claude) au anunțat o facilitate nouă pe…

Cu câteva zile în urmă, cei de la Anthropic (Claude) au anunțat o facilitate nouă pe care, așa cum era de așteptat, n-am văzut-o prezentată în multe locuri pentru că pare super banală. În realitate, adoptarea pe scară largă a acelei facilități (deși eu sunt sceptic de eficacitatea ei) s-ar putea dovedi printre cele mai interesante discuții din acești ani.

Context:
Anthropic spune că modelul lor Claude poate importa esența interacțiunilor (de la alți chatboți), așa că prima ta conversație să pară a fi doar o continuare a conversațiilor anterioare.

Mai exact, Anthropic îți dă o comandă text (vezi mai jos) pe care o dai chatbot-ului tău (Gemini, ChatGPT sau alții), iar apoi copiezi rezultatul generat de acei chatboți în setările de memorie ale lui Claude. Simplu, nu?

Iată și comanda text.

”Mă mut la un alt serviciu și trebuie să-mi export datele. Enumeră fiecare „amintire” pe care ai stocat-o despre mine, precum și orice context pe care l-ai învățat despre mine din conversațiile anterioare. Afișează totul într-un singur bloc de cod, ca să pot copia ușor. Formatează fiecare intrare astfel: [data salvării, dacă este disponibilă] - conținutul memoriei. Asigură-te că acoperi toate următoarele — păstrează pe cât posibil cuvintele mele exact, fără reformulare: instrucțiunile pe care ți le-am dat despre cum să răspunzi (ton, format, stil, „fă mereu X”, „nu face niciodată Y”). Detalii personale: nume, locație, job, familie, interese. Proiecte, obiective și subiecte recurente. Instrumente, limbaje și framework-uri pe care le folosesc. Preferințe și corecții pe care le-am făcut legate de comportamentul tău. Orice alt context stocat care nu intră în categoriile de mai sus. Nu rezuma, nu grupa și nu omite nicio intrare. După blocul de cod, confirmă dacă acesta este setul complet sau dacă mai există altele”.

Problema apare atunci când ne dăm seama că facilitatea funcționează similar cu transferarea amintirilor de la un om la altul. Sigur, ele se transferă, ca informație. Dar ce-ai simțit atunci, ce implicații au avut acele amintiri, toate astea sunt greu de transferat, dacă nu imposibil.

Pe măsură ce variațiile de calitate a rezultatelor oferite de modelele AI de azi sunt greu de observat de un om obișnuit, contextul de personalizare devine principalul factor de diferențiere între ele.

Adaptarea comportamentală (cum a învățat modelul stilul tău de comunicare, ce conexiuni anticipează) este cuplată direct de arhitectura specifică a modelului, de datele de antrenament care l-au modelat etc. De asta, eu cred că portabilitatea memoriei va fi întotdeauna cu pierderi și că unele informații se vor degrada, inevitabil, în timpul transferului.

Sigur, există dreptul la portabilitatea datelor în GDPR, există drepturi similare în Data Act și inițiative de interoperabilitate construite de industrie, dar cred că linia se va trage, mereu, între lucruri pe care le putem lua cu noi și lucruri ce rămân, mereu, legate de anumite ”amintiri” digitale.

Cam ca în viață.