Cea mai complicată formă de suprasolicitare este cea pe care ți-o asumi singur(ă), cu…

Cea mai complicată formă de suprasolicitare este cea pe care ți-o asumi singur(ă), cu entuziasm, convins(ă) că ești mai productiv(ă) ca oricând. Între aprilie și decembrie 2025, Aruna Ranganathan și Xingqi Maggie Ye (Berkeley Haas School of Business) au studiat câteva sute de angajați ai unei companii tech din SUA. Concluzia lor e că AI-ul intensifică munca, în loc să o simplifice.

Las, mai jos, câteva idei din studiu.

”Din aprilie până în decembrie anul trecut, am studiat modul în care instrumentele de inteligență artificială generativă au schimbat obiceiurile de lucru într-o companie de tehnologie. Am realizat acest studiu prin observare directă două zile pe săptămână, prin monitorizarea canalelor interne de comunicare și prin peste 40 de interviuri aprofundate în departamentele de inginerie, produs, design, cercetare și operațiuni.

[...]

Extinderea sarcinilor
Deoarece inteligența artificială poate completa lacunele de cunoștințe, angajații au început să preia tot mai des responsabilități care aparțineau anterior altor colegi. Managerii de produs și designerii au început să scrie cod, cercetătorii au preluat sarcini de inginerie, iar persoane din întreaga organizație au încercat să facă lucrări pe care anterior le-ar fi externalizat, amânat sau evitat complet.

[...]

Estomparea graniței dintre muncă și non-muncă
Deoarece inteligența artificială a făcut atât de ușoară inițierea unei sarcini (reducând fricțiunea asociată cu o pagină goală sau un punct de plecare necunoscut), angajații au început să insereze mici fragmente de muncă în momente care anterior erau pauze. Mulți dintre ei interacționau cu AI-ul în timpul prânzului, în ședințe sau în timp ce așteptau încărcarea unui fișier.

[...]

Mai mult multitasking
Inteligența artificială a introdus un nou ritm în care angajații gestionau simultan mai multe fire de lucru active: scriau manual cod în timp ce AI-ul genera o versiune alternativă, rulau mai mulți agenți în paralel sau reluau sarcini amânate de mult timp pentru că AI-ul putea „să le rezolve" în fundal. Făceau acest lucru, parțial, pentru că simțeau că au un „partener" care îi putea ajuta să avanseze prin volumul de muncă.

[...]

Însă cercetarea noastră relevă riscurile pe care le implică extinderea și accelerarea informală a muncii: ceea ce pare o productivitate mai mare pe termen scurt poate masca o creștere silențioasă a volumului de muncă și o solicitare cognitivă tot mai accentuată, pe măsură ce angajații jonglează cu multiple fluxuri de lucru asistate de inteligență artificială.

Deoarece efortul suplimentar este voluntar și adesea prezentat ca o experimentare plăcută, liderilor le este ușor să treacă cu vederea cât de multă încărcare adițională poartă de fapt angajații.

Pentru angajați, efectul cumulativ se traduce în oboseală, burnout și un sentiment tot mai pregnant că munca devine din ce în ce mai greu de lăsat deoparte, mai ales pe măsură ce așteptările organizaționale privind viteza și capacitatea de reacție cresc".