Astăzi, Bruxelles-ul și-a amânat oficial propriul AI Act (încă e proiect, dar șansele să…

Astăzi, Bruxelles-ul și-a amânat oficial propriul AI Act (încă e proiect, dar șansele să treacă sunt de 99%). E una dintre cele mai importante schimbări de macaz pentru o entitate care și-a construit imaginea pe reglementare și, cum e mai mult decât o schimbare legislativă, mi-am zis toată ziua că subiectul merită analizat.

Sistemele AI cu risc ridicat din anexa III a AI Act intră în vigoare pe 2 decembrie 2027 (în loc de 2 august 2026, cum scria textul original). Cele din anexa I, abia în august 2028. Acordul politic dintre Consiliul UE și Parlamentul European a fost anunțat după prânz.

Urmează și alți pași birocratici de îndeplinit ca amânarea să se producă, dar sunt șanse mari ca ea să aibă loc înainte de 2 august 2026, când AI Act urma să fie aplicat în majoritatea zonelor sale.

Pare o decizie pur tehnică, dar e și un studiu de caz legat de momentul în care a pălit puterea de reglementare europeană.

Presiunea a venit din toate direcțiile și a escaladat constant. La summitul AI de la Paris, vicepreședintele JD Vance a avertizat că reglementarea europeană va sufoca industria. Câteva luni mai târziu, reprezentantul comercial american amenința firme europene mari (SAP, Spotify, Mistral) cu tarife. În ianuarie 2026, Trump a făcut un pas neașteptat instituind o interdicție de intrare în SUA pentru cinci foști oficiali europeni, inclusiv Thierry Breton.

Și mai e ceva. De data asta, însă, presiunea n-a venit doar din afară. Mistral și Aleph Alpha (companii europene de inteligență artificială) au cerut și ele decalarea calendarului pentru aplicarea AI Act, semnalând că nu pot concura cu firmele americane (care nu au reglementare) sau cu cele chineze (care sunt sprijinite masiv de stat).

Bruxelles-ul a cedat pentru că, fie că vrem fie că nu, nu mai are nicio pârghie reală asupra viitorului, dacă acum nu decide să schimbe ceva.

De acum încolo, miza Europei e industrială. InvestAI promite 200 miliarde euro și cinci gigafabrici AI operaționale prin 2027-2028. Programul TechEU al BEI vizează alte 250 mld până în 2027.

Doar că aceste planuri se izbesc de o realitate dură în care gigafabricile europene vor folosi tot cipuri Nvidia, software Microsoft și cloud AWS sau Google. Europa cumpără, cu bani publici, exact infrastructura de care voia să se distanțeze.

E o formă de suveranitate închiriată de la alții care ne pot oferi servicii.

Tot contextul, însă, merită analizat, mai ales că în lume se întâmplă, din perspectivă tehnologică, schimbări dramatice. Unele cărora Europa va trebui să le răspundă, iar noi, români și europeni deopotrivă, o să fie nevoie să le supraviețuim.

Într-un mod ciudat, am sentimentul că, așa cum pentru micile companii azi e șansa de-a deveni mult mai mult decât au fost vreodată, și pentru micile țări trăim vremuri în care pot deveni adevărate uzine tehnologice, depășindu-și cu mult condiția.

Despre lumea asta interesantă și în schimbare vorbim azi, vineri, la emisiunea I Like IT de la Știrile ProTV de dimineață.