Valoarea de licentiere ar putea ajunge la un miliard de dolari. De aici

Microsoft is creating maps that can tell you how tall a building is and whether the store on the ground floor has long lines, based on what people say on social networks.

Nokia, which in 2008 paid $8.1 billion for a map company called Navteq, is working on map-based phone apps that tell you when to leave the house to catch your train.

Din articolul de la aceasta pagina.

De aici

Despre alte noutati si surprize, in zilele urmatoare.

1. Diferenta de TVA. Daca astazi cumperi o carte “pe hartie”, platesti un TVA de 9%. Daca cumperi o carte in format electronic, platesti un TVA de 24%. Faptul in sine ridica pretul cartilor in format electronic cu 15%, in raport cu cartile in format traditional.

2. DRM-ul (mai exact, softurile de management a drepturilor digitale) determina cumparatorii sa fie reticenti. In multe cazuri, citirea unor astfel de materiale implica folosirea unor softuri speciale, uneori portabilitatea materialelor e greoaie, etc. Nu-mi dau seama inca daca DRM-ul ajuta industria de carte sa-si protejeze interesele sau afecteaza interesele industriei de carte prin faptul ca tine departe unii potentiali cumparatori. E unul dintre motivele care pe noi ne-a determinat sa publicam si sa vindem materiale in format PDF, urmand ca in viitor sa oferim si versiuni dedicate tipului de sistem de operare al dispozitivului mobil pe care il foloseste cititorul.

3. Reticenta (inca) a oamenilor de a cumpara carti pe care nu le pot “atinge” fizic. Si, de cand operam Magazinul Avocatnet.ro, am primit nenumarate telefoane in care am fost rugati ba sa deschidem o librarie, ba sa punem la dispozitia oamenilor niste materiale pe care sa le poata rasfoi fizic inainte de a cumpara. Si am primit astfel de cereri desi punem la dispozitia cumparatorilor un preview destul de consistent al materialelor, inclusiv cuprinsul acestora.

4. Piata de carte din Romania a fost, ani de zile, dominata de vanzarea la chiosc. Si aici ma folosesc de cifre regasite intr-un material Mediafax de anul trecut. Astfel, in 2010, piata de carte a insumat 112 - 120 de milioane de euro (inclusiv ediţiile de chiosc, adica acele carti vandute impreuna cu ziare si reviste). Fara editiile de chiosc, piata a insumat 60 de milioane de euro. Comisionul librarilor a fost, in medie, de 40%.

Desi nu-mi mai aduc aminte exact, cred ca 2010 era inca un an in care Adevarul scotea carti pe banda rulanta, asa incat e foarte probabil ca declinul in 2011 al pietei de carte sa fi fost mai accentuat decat in 2010. N-am cifre, asa ca prefer sa nu vorbesc aiurea, dar as putea pune pariu ca in 2011 piata de carte a scazut si mai mult.

5. In tot acest context, in Europa, in general, asa cum arata o analiza publicata de Publishing Perspectives, piata de carte electronica nu depaseste o cota de 1%. Cotele de piata ale ebook-urilor in alte tari ale lumii pot fi gasite intr-un raport al Publishers Weekly, care vorbeste despre o cota de piata de 1,8% in Franta (unde toata piata este de 5,6 miliarde de euro), 1% in Spania (toata piata este de 2,8 miliarde euro), 1,2% in Olanda (unde piata este de 1,1 miliarde euro) si asa mai departe.

Avand in vedere faptul ca la noi nu exista cifre oficiale nici macar pentru piata de carte traditionale, e complicat sa spunem care e cota de piata a cartilor electronice. Dar e oarecum greu de crezut ca suntem deasupra mediei europene. Asa incat, probabil, realist, am estima piata de carte electronica la 0,5% din piata traditionala, fapt care o aduce pe la cateva sute de mii de euro (undeva intre 600 si 800.000). 

Pentru cei care isi doresc mai multe informatii despre aceasta piata si perspectivele ei, recomand:

1. O analiza privind piata germana, inclusiv piata de carti electronice (e in limba germana).

2. O analiza privind piata globala de carti electronice (in limba engleza)

3. Un punct de vedere interesant al lui Ionut Oprea (clickio).

In editiile viitoare o sa incepem sa interactionam in direct cu privitorii, sa dezbatem subiecte propuse de cititori si asa mai departe. Dar, toate la timpul lor. Intai, primele 2 sau 3 emisiuni inregistrate, pentru cristalizarea conceptului. Ulterior, vom incepe sa transmitem live emisiunile.

Multumesc anticipat pentru opinii.

Una dintre ele, semnalata de un cititor Avocatnet.ro la unul dintre posturile anterioare din acest blog, este interesanta prin consecintele ei in mentalitatea unor cumparatori.

De ce aveti preturi in euro in Magazin?

Iata problema:

“Comentariul meu nu are legatura cu ,, Cifra zilei ” insa aici am ajuns mai repede in cautarea unei persoane careia sa ma adresez si prin urmare aici voi scrie nemultumirea mea .

La magazinul ,,avocatnet”se gasesc multe carti al caror pret este exprimat in euro . Este pentru mine o jignire atita timp cit :
- sint roman
- moneda statului roman este leul
- nu am fost si nu sint de acord cu integrarea tarii in structuri suprastatale si prin urmare nici cu adoptarea altor monede decit cea nationala
- salariul meu nu este in euro ci in lei
Pentru mine toti cei ce procedeaza astfel ( mai concret , in directia discreditarii monedei nationale si incurajarea folosirii altei monede ) sint niste indivizi nedemni de a se numi romani pentru ca in opinia mea nu fac cinste poporului roman”.

Pe scurt, explicatia e asa:

Una dintre metodele de plata cele mai dorite de cumparatori este plata prin SMS. Numai ca acest tip de plata are un specific: se face in euro. De ce? Nu stiu, dar zeci de milioane de romani au acceptat ideea asta, cumparandu-si telefoane si abonamente in euro. Astazi, daca cumperi ceva cu plata prin SMS, vei primi produsul / serviciul de indata, dar vei fi facturat pentru el in ziua de facturare stabilita deja de operatorul tau de telefonie mobila.

Sa spunem ca astazi cumperi si vei fi facturat peste 15 zile. Daca i-am povesti cumparatorului ca produsul costa x lei (la cursul zilei de cumparare), s-ar putea sa il pacalim serios. Pentru ca, la momentul facturarii, cursul va fi cu siguranta altul. Si, cum s-a intamplat in ultima vreme, e foarte probabil sa fie putin diferit de cel din ziua cumpararii sau putin mai mult diferit. In cazul asta, pentru diferenta, se poate spune ca l-am pacalit pe client, prezentandu-i un curs ireal la momentul cumpararii.

Asa ca raspunsul scurt la intrebare este: nu vrem sa ne pacalim clientii.

Many of the analysts’ questions focused on why Google’s average cost-per-click in its advertising business decreased 8% year-over-year.

raspunsul la intrebare:

Google CEO Larry Page said, “Maybe can get the next question not about CPC?”

 

Technology, Media & Telecommunications Predictions 2012 - Document pdf, Deloitte

Noi am devenit un popor subjugat ideeii ca “nu poti fi cu … si cu sufletul in rai”. Pornind de aici am ajuns sa acceptam lucruri pentru simplul motiv ca e imposibil sa facem altfel. Dam spaga pentru ca nu mai reusim sa facem lucrurile altfel. Am ajuns sa acceptam coruptia ca pe o forma de supravietuire. Si nu sunt ipocrit sa spun ca eu traiesc intr-un glob de cristal si ca lucrurile astea nu ma ating. Dimpotriva. Eu ma regasesc in unele din situatiile de mai jos.

Argumentul 1. Ciocu’ mic

Asa se face ca in viata noastra apar tot felul de complicatii. Spirala fricii e interesanta. Casti gura? “Pai…, tu vorbesti? Tu, care …” Si, intr-un fel, e adevarat. Nu poti vorbi tu, pentru ca ai teama de opinia publica. Si in Romania sunt multi oameni cu teama de opinii. Ale lor sau ale altora. Apoi, nu poti vorbi tu, pentru ca ti-e teama de justitie. Pentru ca, nu-i asa, in Romania indoi reguli ca sa le poti respecta, macar pe jumatate.

Argumentul 2. Esti prost.

Apoi, apare complicatia dialogului cu un singur argument: “esti prost”. Ma rog, argumentul are si niste declinari care tin de culoare, apartenenta sexuala, pasareasca sau de alt fel. In spatiul public romanesc primeaza şmenul. “Te fac din doua vorbe, ‘ar al dracu sa fii”. Smenul intelectual implica negarea oricarei forme de dialog si inlocuirea sa cu repetarea obsesiva a unor idei, cu insulta din varful limbii si cu ocheadele pline de subinteles aruncate oamenilor care mai bine ar tace din gura. Vezi argumentul de mai sus.

Argumentul 3. Bugetar nesimtit

Si mai interesanta e ideea ca tu esti parte dintr-o turma, aflata mereu in antiteza cu alte turme. Nu e ca prima data cand ti se spune asta, dar ideea in sine e haioasa. Dar si periculoasa atunci cand devine politica de stat. Si ea, politica asta de stat, i-a adus lui taica-meu un salariu de 10 – 12 milioane, redus cu 50% intr-un an de zile, dupa 40 de ani de munca si zeci de mii de oameni tratati de-a lungul timpului. Semn ca “Romania evolueaza si-si trateaza oamenii de calitate din ce in ce mai bine”.

Argumentul 4. Specialist = baiat destept

E tema zilei si n-are legatura cu ghicitorile. In lumea romaneasca, acoperirea politica primeaza in fata oricarei forme de geniu. Poti fi bun, poti fi oricat de util, nu existi daca n-ai origine sanatoasa. Hmm, dar parca asta am mai auzit-o undeva.

Argumentul 5, cu dat din gene lungi. Asa, si, stii pe altu’ mai bun ca mine?

E diversiunea perfecta. Daca nu te pot bate, atunci sa te conving de faptul ca, si daca ma dai jos, tot aia e. Cu alte cuvinte, vezi ideea cu generalul care castiga batalia inainte sa inceapa. Interesant si  placut auzului. Dar al dracului de gresit daca e sa te raportezi la o tara intreaga. Da, avem o buna parte din populatie insuficient pregatita, avem o buna parte din populatie incapabila sa-i diferentieze in vreun fel pe Nastase si Basescu, dar… stiti ce m-a marcat pe mine? O faza pe care am vazut-o in 2005 intr-un bar de tara, unde doi betivi notorii, care nu se miscasera de pe scaun de muuuulta vreme imi povesteau ca l-au votat pe Basescu pentru ca “e om de-al nostru, din popor. mai bea si el un paharel”.

Argumentul 6. Antenistule

Si l-am vazut spus de prieteni, semn ca poate ar trebui sa-mi revizuiesc legaturile sociale . Daca indraznesti sa spui ca nu-i bine ceva, devii sclavul antenelor si al realitatilor. Hmm. Cred ca, dincolo de ultimele 3 zile, am privit la televizor vreo 6 ore pe luna. Si in orele alea m-am uitat pe History Channel (Time Team – va recomand). Calificativele aruncate de unii sau altii prind atat de bine, incat ne-am transformat intr-un popor punator de porecle. De cate ori face Basescu vreo prostie, apare cineva care spune ca Iliescu si Nastase sunt corupti si dobitoci. Eu intreb, de regula, de ce nu-i la fel si Carol al II-lea, de ce nu vorbim asa si de fanarioti? Ca doar e acelasi lucru.

In orice forma de teorie a dialogului politic se practica “reflectarea discutiei”. Tu-mi spui ceva, eu iti raspund altceva. Si ne jucam asa pana cand ne plictisim. Asa se face ca, in ultimele campanii, n-a fost deloc vorba despre realizari palpabile si tampenii concrete, ci despre Hrebenciuc, Iliescu, Nastase, Vadim, Becali, Udrea sau Basescu. Semn ca nu ne dorim programe, ci oameni. 

Argumentul 7.  Taci dreacu’ din gura, ca-ti trimit fiscul

Aici, ce am putea comenta. Nimic.

–

Si cu nimicul termin argumentele mele.

Poate ca nu ne convin lucruri, dar cata vreme nu acceptam, ca dupa ce am invatat sa vorbim, trebuie sa invatam si cum e cu tacutul, o sa mergem tot asa. Dinspre nimic, indreptandu-ne catre nimic. Blamam oamenii simpli ca nu-i duce capul si iau galeti la alegeri in timp ce noi, oamenii complicati, ne jucam de-a v-ati ascunselea cu vremurile.

Si mai vrem si cu sufletul in rai.