Incepand cu zilele urmatoare, orice consultant inregistrat in comunitatea Avocatnet.ro isi va putea prelua profilul in propriul site, pentru a-si promova activitatea si rating-ul obtinut in Avocatnet.ro.

Iata un exemplu:

In timpul discutiei de astazi, i-am pus doamnei Vasilescu 3 intrebari referitoare la codul de conduita si la implicatiile lui.

1. Se refera doar la continutul generat de utilizatori sau este aplicabil si continutului clasic al ziarelor?
2. Ce sanctiuni le sunt aplicabile celor care spun ca adera la cod dar nu-si respecta promisiunea?
3. Ce foruri vor fi resposabile de aplicarea codului?

Am primit, pe rand, raspunsuri de genul urmator.

1. Nu se refera la articole, ci doar la continut generat de utilizatori.
2. E un cod de conduita, cum vreti sa aiba sanctiuni?
3. S-a discutat despre CNA, apoi au incercat sa gaseasca un organism nou. Inca n-au o solutie.

Pentru ca presa vad ca reflecta evenimentul ciudat, uite ce s-a vazut de la mine.

Reprezentantii sinducatelor din invatamant au venit cu “salutam initiativa” si au vorbit, multi dintre ei, despre demonizarea internetului care e un mediu rau prin excelenta. Un domn vorbea chiar despre interzicerea unor filme (?!). Apoi, reprezentantul Patriarhiei, a avut de spus lucruri clare in sensul sustinerii proiectului. Patriarhia isi doreste chiar epurarea continutului din mediul online, a apreciat domnul in cauza. Dincolo de discursul Domnului Serban (de la ANISP), au mai vorbit oameni care se ocupa de protectia copilului, care erau clar interesati de concretizarea unor modalitati noi de protectie, inclusiv prin cod de conduita, dar si prin lege (unii).

Eu am preferat sa vorbesc despre faptul ca ma bucur ca nu mai vorbim despre o lege. Apoi am spus ca mi-e greu sa vad faptul ca discursul public din acea camera demonizeaza internetul si ca o astfel de orientare nu tine seama de realitatea pe care o reprezinta mediul online astazi. In fond, vorbim despre o lume noua, nu despre o fituica pe care o citeste cineva unidirectional. Oamenii nu doar comunica prin internet, ci traiesc prin intermediul internetului. Iar interzicerea injuraturilor si a obscenitatilor e contranaturii si contra oricarui principiu sanatos de reglementare. Am spus ca sanctionarea extrema a unor oameni ii determina pe acestia sa traiasca constant in afara legii, iar o astfel de atitudine are toate premisele sa ne transforme copiii in viitori oameni obisnuiti sa incalce legea. De aceea, eu consider ca toata discutia e putin defazata cu ceea ce ar trebui sa facem cu privire la internet. Le-am dat exemple din practica, le-am explicat ca e imposibil sa impui un filtru care sa analizeze continutul si sa inlature obscenitatile, etc.

Apoi am pus cele trei intrebari de mai sus, la care D-na Vasilescu mi-a raspuns, desi era clar deranjata de faptul ca i-am adresat intrebarile in cauza. Cel putin la intrebarea referitoare la sanctiuni, am avut un exemplu clar al modului in care domnii senatori inteleg ca trebuie sa discute cu cei pe care ii cheama la intalniri: “cum, nu e clar ca un cod de conduita nu are sanctiuni?” doh!. In plus, am inteles de la aceeasi Doamna faptul ca specialisti importanti din internet si tehnologia informatiei i-au spus ca filtrele in cauza sunt realizabile, fapt care bineinteles ca e mai important ca opinia unor doi sau trei oameni care sustineau contrariul in sala cu pricina.

Concluzia mea? Sincer, nu stiu ce sa scriu, ca sa nu fie ciudat interpretat. Insa mi-e putin jena de faptul ca traiesc intr-o societate in care experienta si bunul-renume nu au nicio legatura cu practica de zi cu zi. N-am mancat chestii stricate in ultima vreme si mi-am cladit cariera profesionala pe principiul “mai intai pricepe-te si apoi vorbesti”. Si, la intalniri publice de genul celei pe care am vizitat-o astazi, imi dau seama ca sunt un tampit si ca modul in care vad eu viata n-are nicio legatura cu modul in care trebuie sa procedezi pentru a-ti impune punctul de vedere in societate.

Lumea nu se invarte in jurul meu si nici nu-mi doresc sa transform aceasta discutie intr-o disputa publica. Spun doar ca astazi, cei peste 10 ani in care eu mi-am tocit coatele pe bancile unor raporturi comerciale cu clienti din Romania si din strainatate, anii in care am facut documente contractuale pentru marii jucatori internationali din industria online si anii cand mi-am batut capul sa le explic legislatia noastra si ei pe-a lor ca sa armonizam riscurile la care se supun in Romania, anii in care mi-am batut capul sa ma implic pentru ca industria asta amarata sa aiba cat de cat o pozitie curajoasa si dreapta in fata autoritatilor dornice de reglementare, toti acesti ani… n-au nici cea mai mica importanta.

Asta e si motivul pentru care voi continua sa merg la aceste dezbateri pe tema codului de conduita, poate imi dau seama ce dracu am facut eu gresit in toti anii din urma. Si, dezmeticit in fine, s-ar putea sa invat sa le vorbesc parlamentarilor pe limba lor.

Vorbim despre un grup de initiativa format din senatorii: Lia Olguta Vasilescu (PSD), Mihaela Popa (PDL), deputatii: Cristina Ancuta Pocora (PNL), Alina Gorghiu (PNL), Carmen Moldovan (PSD), Oana Mizil (PSD) si Lavinia Sandru (PIN).

Comunicatul oferit participantilor la discutie:

Situaţia de fapt

-          Platforma digitală (Internetul) începe să devină principala sursă de informare şi documentare a cetăţenilor. Evoluţia Internetului a devenit un instrument tot mai des folosit pentru dezbaterile politice, un instrument esenţial pentru exercitarea libertăţii de exprimare şi pentru dezvoltarea activităţilor de afaceri;

-          Consumatorii de informaţie online au acces la o gamă largă de materiale, mergând de la jurnalism de înaltă calitate până la programe de divertisment;

-          Blogurile reprezintă un mijloc de exprimare folosit din ce în ce mai mult atât de profesioniştii mass-media, cât şi de politicieni şi alte categorii socio-profesionale sau persoane private, iar statutul autorilor şi editorilor, inclusiv cel juridic, nu este stabilit şi nici indicat în mod clar cititorilor acestora, ceea ce duce la incertitudini referitor la imparţialitate, protejarea surselor, stabilirea responsabilităţii în cazul unui litigiu;

-          Internetul, prin libertatea pe care o pune la dispoziţie poate fi folosit, printre altele, sub protecţia anonimatului, pentru transmiterea mesajelor denigratoare, violente, a informaţiilor false, a materialelor trucate (fără a se specifica explicit acest lucru) ; pentru atacuri la persoană fără ca aceasta să aibă posibilitatea dreptului la replică, pentru campaniile de recrutare pentru cauze care pot leza drepturile fundamentale ale omului, pentru comiterea unor infracţiuni economice;

-          Copiii constituie un grup deosebit de vulnerabil în faţa avalanşei informaţionale din mediul online. Conform statisticilor, a scăzut de la an la an vârsta copiiilor care au acces la Internet, lumea virtuală devenind sursa principală de informare şi documentare. În condiţiile în care inclusiv site-urile media, blogurile, alte site-uri ale unor instituţii publice permit postarea de comentarii denigratoare, injurioase, folosirea unui limbaj licenţios, educaţia copiiilor poate fi grav perturbată, cu efecte pe termen lung;

Ce propunem

-          Trebuie precizat din start că, prin demersul nostru, nu dorim îngrădirea dreptului la liberă exprimare a utilizatorilor Internetului sau reglementarea în termeni legislativi a activităţii online. De asemenea, nu urmărim limitarea, sub nicio formă, a independenţei editoriale şi jurnalistice;

-          Dorim să tragem un semnal de alarmă asupra unui fenomen cu efecte negative asupra copiilor/tinerilor prin expunerea acestora la un mediu nociv, creat de lipsa bunului-simţ a unor utilizatori ai Internetului;

-          Atât noi, iniţiatorii, cât şi cei care vor adera la această platformă de lucru, nu condamnăm critica, opiniile contrare, comentariile negative, diversitatea punctelor de vedere. Din contră, ne asumăm statutul de personalităţi publice, supuse atenţiei mass-media şi a opiniei publice precum şi faptul că delimitarea dintre viaţa profesională şi cea privată nu este foarte stricta;

-          Toţi actorii implicaţi şi activi pe Internet ar trebui să-şi asume responsabilităţile ce le revin şi care pot fi similare cu cele convenite deja la nivelul Uniunii Europene;

-          Propunem o regulă de bun-simţ, aceea ca fiecare administrator de site să utilizeze un filtru care să blocheze publicarea acelor texte cu un conţinut injurios. Comentariile negative pot fi exprimate şi fără a fi folosite cuvinte/expresii care nu se găsesc în dicţionarul limbii române;

-          Nimeni nu este obligat să respecte regula bunului-simţ. Este însă responsabilitatea fiecărui administrator să ofere publicului, şi în special copiiilor şi tinerilor, platforme informaţionale, de divertisment şi de dezbateri constructive, corecte, şi prin utilizarea unui limbaj adecvat. Această responsabilitate poate fi asumată sau nu;

-          Propunem adoptarea unui Cod de conduită în mediul virtual, care să conţină cerinţa respectării de către adminsitratori a Regulii de bun-simţ în mediul online;

-          Principiile care ar trebui să stea la baza acestei reguli sunt bazate pe asumarea responsabilităţii celor care aderă la acest Cod că vor oferi un mediu civilizat de exprimare/manifestare;

-          Propunem discutarea posibilităţilor de clarificare a situaţiei statutului juridic şi de altă natură a blogurilor şi etichetarea voluntară a acestora, în funcţie de responsabilităţile şi interesele profesionale şi financiare ale autorilor şi editorilor lor;

De fapt, in cazul asta, eu doar ascult. Si invat ca sunt sluga a serviciilor secrete. Maine-poimaine, o sa aflu ca sunt platit de straini sa ii indobitocesc pe romani.

Iata deci ce imi scrie un cititor (interesant e faptul ca, bineinteles, semneaza sub pseudonim):

Dl. Popescu :
Nu stiu cine are grija de comentariile facute pe marginea editorialelor ( ma refer acum la cel cu bugetarii) dar respectivul este un inept@.
Rar mi-a fost dat sa vad atata stupiditate. Chiar daca politica dvs. este de a linge bugetarii, nici intr-un caz a facut un serviciu firmei sau cuiva.
Foarte posibil sa fiti o sluga de servicii secrete (direct sau indirect) nimic anormal in cloaca sociala romaneasca.
Deci, am hotarat ca (in masura posibilului)  sa particip la formarea unei opinii reale asupra avocatnet.ro Probabil ca radeti acum. Va asigur ca voi face tot ce pot sa transform rasul in ranjet.
Sa auzim numai de bine,

Dupa articolul in care mi-am expus punctul de vedere in privinta ideii de bugetar, am primit amenintari, injuraturi si multe altele. Semn ca astazi, daca esti impotriva curentului, ai toate sansele sa determini pe cineva sa te considere inamic public, dusman al poporului, etc etc.

Prostii de genu asta, spuse zilnic, ma fac sa continui munca la Avocatnet.ro. Pentru ca, asa cum am mai spus si inainte, daca nu te injura nimeni, inseamna ca esti mort.

Aflu ca Parlamentul Romaniei, in marinimia lui, pregateste o lege care sa largeasca atributiile CNA-ului sau sa creeze un organism special de genul CNA dedicat internetului. Cu cateva luni in urma, scriam despre subiectul asta la realitatea.net si explicam de ce e atat de periculoasa aceasta idee care circula de multa vreme pe anumite canale parlamentare.

Pentru ca, asa cum ii sade bine unui proiect de lege adevarat, nu exista inca niciun fel de detaliu oficial asupra sa, iata ce am putut spicui din declaratiile pe care le gasesc online:

InPolitics.ro: “proiect de lege ce prevede ca patronii de forumuri, site-uri si agentii de stiri trebuie sa asigure un filtru care sa baneze orice comentariu indecent sau sa interzica accesul utilizatorilor care injura sau folosesc cuvinte obscene”. De asemenea, imi retine atentia o alta fraza interesanta, care spune cam asa: “Exista tari in care exista astfel de reglementari si noi, initiatorii, nu propunem decat niste prevederi firesti, de bun simt”

Pornind de la fraza asta, hai sa desfiintam putin textele de mai sus.

1. In Romania, exista lege deja pe acest subiect. Iar legea (Legea privind comertul electronic nr 365 di 2002) spune foarte clar ca gazduitorul unui continut nu este responsabil pentru continutul in cauza daca sunt indeplinite niste conditii prevazute in lege. Dau mai jos citatul, pentru a scuti domnii parlamentari initiatori ai proiectului de mai sus sa citeasca legea in cauza:

Legea nr. 365 din 2002, Art. 14:  Stocarea permanentă a informatiei, stocarea-hosting

(1) Dacă un serviciu al societătii informationale constă în stocarea informatiei furnizate de un destinatar al serviciului respectiv, furnizorul acelui serviciu nu răspunde pentru informatia stocată la cererea unui destinatar, dacă este îndeplinită oricare din următoarele conditii:

a) furnizorul de servicii nu are cunostintă despre faptul că activitatea sau informatia stocată este nelegală si, în ceea ce priveste actiunile în daune, nu are cunostintă despre fapte sau circumstante din care să rezulte că activitatea sau informatia în cauză ar putea vătăma drepturile unui tert;

b) având cunostintă despre faptul că activitatea sau informatia respectivă este nelegală ori despre fapte sau circumstante din care să rezulte că activitatea ori informatia în cauză ar putea vătăma drepturile unui tert, furnizorul de servicii actionează rapid în vederea eliminării sau a blocării accesului la aceasta.

Principiul nu e inventat de noi, romanii, ci impus de mult, in SUA si UE si sta la baza dezvoltarii internetului din ultimii ani. In SUA poarta acum denumirea de safe harbor protection (termen impus initial de Digital Millenium Copyright Act si apoi intrat in discutia publica drept exponent al protectiei gazduitorului in mediul online) si, printre altele, a stat la baza multor procese prin care gazduitori de tipul Youtube.com au putut sa se apere impotriva acuzatiilor marilor case de discuri cum ca ar trebui sa plateasca pentru continutul neautorizat incarcat de utilizatori.

Domnilor parlamentari, exista legi in toata lumea, dar aceste legi protejeaza gazduitorul pentru ca raspunderea ar trebui sa fie acolo unde e acum: la cel care scrie. Pentru ca tot in Romania exista Cod Civil (si raspundere civila delictuala), exista Cod Penal (cu insulta si calomnie inca in vigoare, in ciuda tuturor modificarilor din ultimii ani) si exista multe alte legi speciale cu aplicabilitate in cazuri de adresare de injurii ori defaimare publica savarsita prin intermediul internetului. Legi adoptate tot de Parlamentul Romaniei.

2. Un proiect de lege privind internetul nu se construieste fara consultarea celor pe care ii reglementezi, in speta… a oamenilor care au siteuri / forumuri / etc. Sunt membru, de ani de zile, in cele mai mari organizatii profesionale din internet. Am fost membru in Consiliul Director al IAB Romania, sunt actualmente membru in Consiliul Director al BRAT si m-am ocupat in ambele organizatii de discutiile cu autoritatile in privinta proiectelor de lege importante.

Si, dupa cunostintele mele, nimeni nu a contactat o astfel de organizatie pentru a-i solicita macar un punct de vedere.

3. Am o experienta de aproape 10 ani in drept si internet, stiu cate ceva despre siteuri si continut generat de utilizatori. O abordare ca aceea pe care o observ la initiatoarea proiectului va avea o singura consecinta reala:  cei care au injurat vor injura si mai tare (nu poti bana in mod real un utilizator de pe un site), iar cei care nu au injurat se vor scarbi de obida cu care primii injura si mai tare.

4. Avocatnet.ro, ca site vizat de o astfel de reglementare, genereaza zilnic mii si mii de comentarii. Avem o echipa de 4 sau 5 admini si peste 30 de moderatori. Si totusi, cu toata armata asta de oameni, o filtrare a tuturor acestor tipuri de continut este imposibila. De ce? Pentru ca nu poti trece tot acest continut printr-un filtru uman (e imposibil) si pentru ca aceasta reglementare este prin ea insasi o baza pentru abuzuri ale unor moderatori / admini de site. In plus, un astfel de filtru este… ireal. Pentru ca unii utilizatori sunt mai inventivi decat crezi.

5. Desi in comunitatea noastra discutam constant despre reguli de respectat atunci cand se posteaza continut in Avocatnet.ro, este o diferenta majora intre reglementarea unui domeniu si autoreglementarea sa. Noi ne-am construit un Regulament pentru forum si un set de 5 reguli pentru comentarii. Si le adnotam permanent.

Dar asta nu inseamna ca gasesc util sa vina statul, cu autoritatile sale habarniste, sa imi dea in cap pentru ca a scris unu moooooooe pe net.

Concluzia mea: vorbim fara sa stim despre ce vorbim. Iar daca tot vorbim, ar fi bine macar sa le ascultam si altora parerea.

PS
Am scris toate cele de mai sus fara sa fi vazut proiectul. Dar, la ce declaratii am vazut online, tind sa cred ca frazele de mai sus reflecta adevarul. Un adevar trist intr-o tara defecta.

Daca e sa ma uit in urma, constat ca au fost perioade si perioade. Pentru inceput, e de spus faptul ca am crezut intotdeauna si inca mai cred faptul ca relatia directa cu oamenii din forum e cea mai buna medota de a-ti simti afacerea si a gasi directiile cele mai potrivite de dezvoltare.

Perioada de inceputuri a fost cea in care am administrat singur forumul. Cautam prin adminul forumului, faceam legaturi intre useri, faceam pe detectivul, etc . Apoi, incet-incet, au aparut oameni carora le multumesc pentru eforturile pe care le depun constant, zi de zi, pentru mentinerea ordinii si linistii publice in comunitatea noastra online. Pentru membrii suparati, ei sunt politistii Forumului. Pentru restul oamenilor, ei sunt cei carora li se datoreaza coerenta si decenta discutiilor.

In cifre, iata cateva lucruri interesante. Si sunt sigur ca multi dintre colegii mei moderatori sau admini au statistici asemanatoare:

1. In fiecare zi primesc intre 40 si 50 de mesaje, de la diferiti utilizatori, care reclama certuri cu alti utilizatori, care reclama ca li s-a sters un mesaj sau care spun ca vor sa li se ofere nu-stiu-ce facilitati noi.

2. In fiecare zi, in medie, 35 si 50 de mesaje sunt raportate de diferiti utilizatori ca fiind abuzive. In zilele agitate, numarul urca brusc la peste 100.

3. In fiecare zi, intre 10 si 20 de vizitatori imi scriu ca sa ma intrebe (desi exista sectiuni specializate pe care 99% dintre membri le folosesc) despre modul cum se foloseste o anumita sectiune din site / o anumita facilitate din site, etc.

4. In fiecare zi, intre 5 si 10 utilizatori imi scriu reprosandu-mi ca nu le-am raspuns la mesaje (cumulat, am cam 80 – 100 de raspunsuri de dat in fiecare zi – 10 pentru fiecare ora cat stau la birou)

5. In fiecare zi, intre 3 si 5 utilizatori ma injura, intr-o forma sau alta, acuzandu-ma ca le-am sters mesaje, ca le-am cenzurat interventiile in forum ori ca le-am batut copiii (da, sunt unii care injura pentru ca li se pare ca eu sunt omul caruia sa ii scrie).

Forumul Avocatnet.ro are, in acest moment, 5 admini, 25 de moderatori, intre 20 si 25 de mii de oameni care intra acolo zilnic, 667.612 de mesaje scrise in 118.745 de subiecte de discutie deschise.

M-am obisnuit sa fiu injurat pentru orice se intampla in Forumul Avocatnet.ro, indiferent ca am sau nu legatura cu subiectul. Cateodata imi dau seama ca singurul meu rol real este cel de paratraznet . Si uite asa, de-a lungul anilor, am trecut de stresul pe care mi-l provocau injuraturile si am inceput sa vad situatia asa cum e ea: daca nu te injura nimeni, inseamna ca esti mort.

Despre Sugarland am aflat cu doar cateva luni in urma, cand am ascultat-o pe Jennifer Nettles cantand Nightswimming al celor de la R.E.M. Si mi s-au parut una dintre trupele cele mai interesante din muzica americana, de la momentul asta. Unii care stiu sa cante live, care stiu sa cante orice, fapt dovedit si de trofeele pe care le strang din ce in ce multe de la mai toate premiile industriei americane.

Ca in viata, Sugarland e acum in centrul unui proces (ajuns intre timp la instanta superioara). Wikipedia sintetizeaza:

The duo was founded in 2003 by Bush and Kristen Hall (acoustic guitar, background vocals), and became a trio when Jennifer Nettles was brought in as lead singer.

In July 2008, Kristen Hall filed a lawsuit for $1.5 million against Kristian Bush and Jennifer Nettles stating that she was being excluded from sharing profits as had been agreed upon after her departure in 2005 to pursue a solo career.^[32] Hall claims to have coined the name of the band and allowed Bush and Nettles to “to obtain equal co-ownership of the trademark and service mark”.^[33] Hall’s name is listed on the trademark for “Sugarland.”^[33]

Dincolo de toate insa, ramane ideea ca Sugarland stie sa cante. Iata si de ce: